Activities

6th Conference

Posted on by admin in Uncategorized

Comunicare la conferința Politics and society in Central and South-Eastern Europe. Multicultural diversity and accessibility from ancient times to the present găzduită de Universitatea de Vest din Timișoara în perioada 19-21 mai 2023

Titlul comunicării:

Invitații la nuntă și daruri pentru prieteni. Construcția relațiilor diplomatice venețiano-otomane în Dalmația secolului al XVI-lea

(Shadowy faces of diplomacy. Building the Venetian-Ottoman Relations in Sixteenth century Dalmatia: gifts for friends and some wedding invitations)

 

Abstract:

Comunicarea mea și-a propus să prezinte și să analizeze construcția relațiilor diplomatice venețiano-otomane din Dalmația secolului al XVI-lea prin prisma analizării schimburilor de daruri. Prin cercetarea pe care am desfășurat-o pentru realizarea acestui studiu de caz am avut în vedere trei aspecte cheie. În primul rând am urmărit identificarea și explicarea ritualurilor și regulilor de interațiune dintre venețieni și otomani, prin exemple bogate în detalii referitoare la întâlnirile dintre oficiali, comportamente și reacțiile generate. Apoi am investigat natura produselor oferite ca dar și proveniența lor. În al treilea rând, cercetarea îi evidențiază pe indivizii locali care îi însoțesc pe trimișii Venețieni, pe mesageri sau ambasadori în drumul lor spre Bosnia sau înspre alte locuri administrate de otomani, ajutându-i prin cunoașterea rutelor, sau a dialectelor locale dar și cu protecția pe durata călătoriei. Relevante pentru acest studiu de caz sunt și ocazionalele invitații la nuntă trimise de sangeac-beii otomani din Bosnia conților și căpitanilor venețieni din Dalmația și recomandările de răspuns ale Senatului venețian. Instanțele invocate în contextul schimburilor de daruri dintre oficialii venețieni din Dalmația și cei otomani din Bosnia evidențiază tot atâtea mecanisme și instrumente de „colaborare și coexistență” în regiunile de margine ale celor două puteri evidențiind caracterul performativ al interacțiunilor.

 

5th Conference

Posted on by admin in Uncategorized

Comunicare susținută la XI Convegno Internazionale di Studi

Venezia e l`Europa Orientale tra il tardo Medioevo et l`età Moderna

desfășurat la Institutul de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția în perioada 27 – 29 aprilie 2023.

 

Titlul comunicării:

 

Agents of diplomacy. Venetian networks at the court of Rudolf II and the Uskok matter

(Agenți diplomatici. Rețelele venețiene de la curtea lui Rudolf al II-lea și chestiunea uscocă)

 

Abstract:

In this paper discussed  the different aspects of the Venetian diplomacy performed by Francesco Vendramin and Piero Duodo at the court of Rudolf II while aiming to fulfil one of their tasks: to remove the Uskoks from Segna. Based on a collection of 134 documents (letters, copies of official documents, etc. covering the time frame between 1598 and 1606) put together in four unpublished notebooks, the topic of my paper focusses on the individuals and the public performances approached by the two Venetian ambassadors. To build a strong discourse and a meaningful cause, Vendramin and Duodo, combine their knowledge and training as „men of the Venetian Empire” with the skills and influence of the individuals they encounter and involve. Thus, I intend to distinguish among the high-class individuals active in Prague (Papal representatives and missionaries; other ambassadors, etc.) and the inside men useful in providing information from Segna/Senj and the Venetian-Habsburg border (relatives, friends, spies, etc.).

 

 

4th conference

Posted on by admin in Uncategorized

Comunicare publică susținută la

Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”.

 

În cadrul acestui eveniment am prezentat proiectul, obiectivele și rezultatele de până la momentul susținerii.

 

 

3rd Conference

Posted on by admin in Activities

Prima ediție a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice a Muzeului Țării Crișurilor din Oradea – Complex Muzeal „Interferențe. Trecut, prezent, viitor” (12-14 octombrie 2022).

 

Chestiunea uscocă și agenții venețieni de la curtea lui Rudolf al II-lea.   

Studiu de caz: ambasadorii Francesco Vendramin și Piero Duodo

       Comunicarea mea și-a propus să prezinte câteva considerații referitoare la unul dintre cele trei contexte de negociere venețiano-otomane analizate prin acest proiect, anume: strategiile oficialilor Venețieni puse în aplicare în spațiul habsburgic în vederea diminuării impactului negativ pe care îl au activităților uscocilor din Segna/Senj asupra relațiilor de bună vecinătate cu otomanii.

           Oficial însărcinați de Habsburgi cu protejarea graniței și posesiunilor pe care le aveau în sudul Dalmației până în 1537, Uscocii se transferă cu tot cu această responsabilitate în Segna după ce Klis a fost cucerit de Otomani. Lupta lor acerbă împotriva otomanilor și libertatea de acțiune de care bucurau, i-a transformat pe uscoci într-o constantă sursă de tensiune între venețieni și otomani, în pofita tuturor tratatelor de pace și a acordurilor încheiate în privința drepturilor de administrare a Adriaticii. Recunoscuți pentru activități de tip pirateresc sau/și corsar uscocii au devenit în decursul secolului al XVI-lea din ce în ce mai activi și au provocat în mod constant eforturile Veneției de a proteja marea și rutele comerciale, după cum fusese stabilit prin tratatul de pace din 1540. Însă, atacurile usocilor nu aveau loc doar pe mare ci creau destule inconveniente și în zonele rurale ale Dalmației, cu precădere în nord unde se suprapuneau problemelor deja create de imposibilitatea stabilirii unei granițe definitive.

Poate unul dintre cele mai interesante studii de caz ce pot fi analizate pe baza negocierilor tripartite (venețiene – otomane – habsburgice) privitoare la problema uscocă este constituit de o serie de documente culese de unul sau mai mulți anonimi în patru caiete păstrate în arhivele din Veneția. Firul roșu sugerat de aceste document este dat de mandatele lui Francesco Vendramin și a lui Pietro Duodo la curtea lui Rudolf al II-lea (Împărat al Sfântului Imperiu Roman în perioada 1576 – 1612) și negocierile purtate de ei în vederea rezolvării problemei uscocilor. Speranța/Misiunea lor era de a-l determina pe împărat să-i ceară arhiducelui Ferdinad al III-lea (arhiduce al Austriei de Jos în perioada 1590 – 1619), administratorul direct al teritoriilor în care se afla Segna, să-i înlăture pe uscoci. În repetate rânduri ambii oficiali venețieni solicitau chiar înlocuirea lor cu mercenari germani și ofereau idei pentru găsirea de resurse financiare necesare plătirii acestora, iar negocierile purtate sund relevante pentru cercetarea a ceea ce istoriografia contemporană numește drept performative dimension of diplomacy.

 

2nd Conference

Posted on by admin in Activities Tagged: , ,

The Fifth Medieval Workshop in Rijeka (Croatia) at the Faculty of Humanities and Social Sciences,

Rijeka (September 9 – 10, 2022).

I presented and discussed this project.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

My intervention aimed to present and open to the debate the post-doctoral research project I am currently coordinating. The project addresses the role played by lesser-known agents of the Venetian diplomacy in negotiating with the Ottoman neighbor during the 16th century. The concept of lower-ranked agents (shadowy faces) brings in discussion three key elements for the research trends promoted nowadays: individuals without high ranked positions, but involved in diplomatic matters, unpublished sources and new methodological approaches. The project inventories state functionaries, diplomats, envoys, translators, ambassadors, and ordinary people and aims to analyze the sources mentioning them and the sources they produce. Within this project my focus is concentrated on three moments of diplomatic interactions aiming to analyze the insertion of a specific episode in the greater context of the Venetian-Ottoman relations. The analysis focusses on the sources covering the time frame between 1503 and 1617 and the geographical space limited by the Uskok territory in North Dalmatia and the Southern Adriatic (the area surrounding the Cephalonia Island). The investigation’s goal is to discuss the trans- or cross- frontier agents interacting with the Ottomans in the name of Venice in three different political contexts: the Habsburg territories with the Uskok problem, the Venetian Dalmatia and the „unsettled border” and the „fluid frontiers” of the Southern Adriatic Sea, within the interesting case of the Venetian captain Gabriele Emo, accused of piracy.

 

 

 

 

1st Conference

Posted on by admin in Activities Tagged: , ,

The fifth biennial conference of the European Rural History Organisation (EURHO), Rural History 2021

Uppsala (Sweden), June 20 – 23, 2022 (www.ruralhistory2021.se)

 

 Formazzo morlacco: the cheese that became an identity feature.

Aspects of the Morlach commerce with shepherding products (15th to 16th centuries)

 

The Morlachs of Dalmatia, as referred to in Venetian documents from the 15th century onwards, are usually defined as heterogeneous and extremely mobile population of Vlach origin. The most popular feature attributed to them is their shepherding lifestyle, which is closely connected with the ‘Vlach identity’, as far as this term can be used for this extremely mobile group that rarely identifies itself in an ethnical manner. Nevertheless, the products resulted from the sheep breeding became a trade mark for the Morlachs on the markets of the Venetian Dalmatia. Together with different quantities of wool, meat and animals (sheep, rams, lambs, etc.) the cheese found an interesting place among the rural products sold to the merchants that crossed the Adriatic toward Venice, but not only.

 

 

 

 

 

 

 

 

My paper aims to emphasize few aspects of this commerce with Morlach cheese. Firstly, I will shortly present some of the specifics of its production and also its connection with the Vlach cheese, very appreciated at the noble tables of Byzantium. Secondly, I will present the terms of its inclusion on the Dalmatian markets and the regulations for its sale. Thirdly, the presentation will suggest some of the ways in which the Morlach cheese left Dalmatia, stressing over the fact that it was a product sold by the Dalmatian merchants and that it differentiated from the cheese produced by the other shepherds of Dalmatia. The paper will also discuss one register from the State archives of Zadar, Croatia, containing the export permits (licentia) issued during the years 1576 and 1576, pointing out the Morlachs cheese, its buyers, the quantities and its destination. Like many other features and aspects specific for the Morlachs the cheese commerce contributes to their identification and to the understanding of the changes met by these people during the centuries.

 

The panel, Cheese and dairy products in the Mediterranean area (13th – 16th centurie) was organized by Frederic Aparisi (Universitat de València, Spain) and Fabian Kümmeler (Austrian Academy of Sciences, Austria). Papers were presented by: Nicola Carotenuto (University of Oxford, UK), The cheese market in medieval Venice, and Frederic Aparisi, Cheese production and trade in Medieval Valencia. The discussion was carried by Fabian Kümmeler and supported vividly by the audience.